Prima etapa a bolilor parodontale este instalarea gingivitei, complet tratabila.Cele mai frecvente simptome ale gingivitei:

• gingii rosii, inflamate;
• sangerarea gingiilor, indeosebi la periaj;
• sensibilitate crescuta la stimuli externi, termici si chimici (rece, cald, dulce, sarat etc.);
• tartru;
• durerea sau sangerarea in timpul periajului.

Cand boala evolueaza catre parodontoza (parodontopatie), simptomatologia cuprinde:

• gingii desprinse de pe dinti si retrase;
• respiratie urat mirositoare, persistenta;
• puroi la nivelul gingiilor;
• modificari la nivelul dintilor in timpul masticatiei;
• dinti mobili.

Gingivita afecteaza doar gingia si, de obicei, nu provoaca dureri. Bolile acestei zone sunt progresive si pot evalua pana la parodontopatie (parodontoza). In acest caz, gingia se desprinde de pe dinti, lasand spatii adanci unde bacteriile se pot dezvolta si distruge osul in care dintii sunt fixati. Gingiile se retrag ducand la aspectul de dinti lungi. Dintii devin mobili, pot cadea sau trebuie extrasi.

Afectiunea apare la dinti sanatosi, iar persoanele afectate nu prezinta nici un simptom.

Cum prevenim gingivita si parodontoza:

Este foarte important controlul periodic la medicul stomatolog.

• igiena corecta a cavitatii bucale;
• spalatul pe dinti de doua ori pe zi – dimineata si seara;
• un periaj corect;
• schimbarea periutei de dinti o data la doua-trei luni;
• utilizarea de paste de dinti cu substante antibacteriene;
• utilizarea atei dentare;
• utilizarea apei de gura. 

  In stadii mai avansate, boala nu doar ca este ireversibila, dar poate favoriza instalarea altor afectiuni mult mai grave, precum bolile cardiace sau respiratorii si chiar accidentele vasculare.

Categorii de risc:

• persoanele care nu se spala pe dinti sau fac un periaj incorect, cei care nu folosesc ata dentara pentru indepartarea placii dentare;
• fumatori sau persoane care mesteca tutun;
• antecedente familiale – daca alti membri ai familiei au astfel de boli; exista o componenta genetica;
• femeile care trec prin schimbari hormonale – la pubertate, menopauza sau in sarcina;
• persoane care iau medicamente precum anticonceptionale, antidepresive sau medicamente pentru boli cardiace;
• suferinzii de boli care slabesc sistemul imun, acesta neputand lupta cu infectia (diabetul zaharat, SIDA, leucemia, nivel ridicat de stress, dieta saraca in nutrienti).